Poveste cu tâlc: Prințesa și șarpele (II)

Pe măsură ce șarpele devenea mai rău, prințesa începuse să se izoleze de lumea exterioară și să stea tot mai mult timp ascunsă în spatele zidurilor casei ei. Șarpele și-a dorit ca acest lucru să se întâmple și prințesa să nu mai petreacă timp cu familia și prietenii ei, în acest fel controlul lui asupra ei fiind complet.

Cu toate că prințesa nu se mai vedea așa de des cu prietenii și familia ei, aceștia erau foarte îngrijorați pentru ea și deveniseră suspicioși la adresa șarpelui. Ei au observat, în câteva ocazii, că prințesa era tristă și nefericită și au rugat-o să le spună ce s-a întâmplat. Aceasta a încercat să-i convingă pe toți că este bine. Temându-se de furia șarpelui ea s-a izolat și mai mult de cei care își doreau să o ajute. Îi era atât de frică ca acesta să nu-și folosească veninul pentru a-i distruge complet încât nu a spus nimănui despre adevărata sa identitate.

Pe măsură ce devenea mai izolată și șarpele îi dezvăluia tot mai mult adevărata sa identitate, prințesa părea că trăiește o stare de ”amorțeală”. Mintea ei devenise goală. De partea cealaltă, șarpele se bucura de victoria sa. Transformarea prințesei dintr-o ființă strălucitoare într-o femeie plictisită și lipsită de viață pe care o controla total, era tot ceea ce visase el.

După ce și-a atins obiectivul șarpele a început să se plictisească să-și folosească puterea pentru a controla prințesa și a început să rătăcească tot mai mult în mlaștină. Iar după un timp el chiar a refuzat să se mai întoarcă acasă.

Prințesa a profitat de absența lui și s-a întors repede la castel sperând că zidurile acestuia o vor proteja de veninul șarpelui. Ea purta cu ea senzația de amorțeală și frică copleșitoare că otrava acestuia ar putea să o distrugă complet. Șarpele îi cunoștea frica deoarece el a creat-o și se bucura de acest lucru. El credea că este cu adevărat puternic dacă a reușit să o facă pe prințesă să-i fie frică de el chiar și atunci când el nu este prezent.

Sentimentul de putere creștea direct proporțional cu frica prințesei, iar atunci când acesta simțea că frica prințesei se diminuează trebuia să găsească modalități pentru a-i reaminti că el este foarte aproape de zidurile castelului și îi este foarte ușor să intre. Iar pentru un timp el nu a trebuit să depună eforturi foarte mari pentru a păstra frica ei deoarece o convinsese că are puterile unui cameleon și că nimeni nu este suficient de puternic pentru a-l distruge.

Auzind de reîntoarcerea prințesei, prietenii ei au început să o vizitete, să-i aducă daruri și zâmbete. Ei erau fericiți să o aibă din nou lângă ei. Prezența și energia lor au ajutat-o pe această să mai uite de durerea ei. Unul dintre prietenii săi, care era vindecător, a observat că prințesa părea amorțită. Acest om învățase multe despre șerpi și a recunoscut efectele otrăvitoare ale veninului.

Într-o zi prințesa și prietenii ei vorbeau despre vremurile dinainte ca ea să se întâlnească cu șarpele. Ei încercau să-i amintească acesteia despre râsul și strălucirea pe care o avea în trecut, făcând-o să-și dorească să redevină ceea ce a fost. Prietenul vindecător a luat-o în brațe și i-a spus: ”Niciodată nu o să mai poți fi cum ai fost și nici nu vrei să fii. Tu în trecut nu știai nimic despre șerpi și de aceea te-ai căsătorit cu unul. Poți să capeți înțelepciune din experiența ta cu șarpele și să lași asta să te protejeze, să te ghideze și să te facă mai puternică.”

În noaptea aceea prințesa a început să viseze, iar în vis s-a văzut ca fiind copil și a observat că în inima acestui copil era o bucată de cărbune. Pe măsură ce presiunile și tulburările apăreau în viața copilului, cărbunele părea să scadă în dimensiune și putere, însă pe măsură ce copilul conștientinza lucrurile din viața lui, cărbunele devenea mai solid și mai compact. Ea a văzut în vis cum întâmplările vieții au făcut din cărbune un diamant brut. Diamantul a progresat cu timpul într-o bijuterie valoroasă care reflectă o rază de lumină în culorile unui curcubeu.

Încet, încet, visul s-a schimbat. Prințesa s-a concentrat atât de mult asupra cărbunelui pe care l-a transformat într-un diamant strălucitor încât nu a observat că fata din visele ei devenise o femeie. Ea privea cu fascinație cum această femeie îi permitea diamantului să-i dea curajul, înțelepciunea și puterea care să-i permită să confrunte șarpele. Urmărindu-și în continuare visul, prințesa și-a dat seama că femeia din visul ei era mai puternică decât șarpele. Ea a văzut că diamantul din inima acestei femei i-a permis să înțeleagă în mod clar punctele forte și slăbiciunile șarpelui și i-a oferit un avantaj clar în fața lui.

Prințesa a văzut cum femeia din vis a învățat cum să scoată șarpele complet din viața ei. Și mai mult de atât, această femeie a dezvoltat un simț special care o avertiza când șerpii erau din nou în jur, astfel încât ea să se poată feri de pericol.

În urma acestui vis, în fiecare seară când adormea, prințesa visa din nou femeia și diamantul, iar în urma acestor vise părea că se produce o schimbare în inima și sufletul ei. Toate rămășițele otravei pe care șarpele o folosise pentru a o controla, au dispărut din corpul ei. Mintea prințesei a găsit o cale de a vindeca trauma vieții cu șarpele. Ea începuse să își găsească noi direcții în viață și să înțeleagă sensul puterii personale. Nu mai era persoana naivă și nevinovată de care vă vorbeam la începutul poveștii și nici nu mai dorea să fie tratată ca un copil de care cineva să aibă grijă.

Prințesa a înțeles într-un final că farmecul și inocența unui copil nu se potrivesc cu viclenia unui șarpe. Ea început să caute înțelepții și femeile regatului și să asculte sfaturile și învățăturile lor. A încercat să învețe tot ce era posibil despre lume, natură și oameni. S-a aventurat în oraș și a conștientizat că, deși zidurile castelului sunt foarte puternice, nimic nu o poate proteja de șarpe. A înțeles că protecția nu este creată de zidurile unui castel ci de cunoaștere și viziune. Într-o zi, așa cum făcea înaintea întâlnirii cu șarpele, a decis să călătorească cu căruța sa din aur alăturându-se unei parade regale. La fel ca în trecut, un alt șarpe a fost atras de zgomotul paradei. La început acesta a privit prințesa de pe marginea mlaștinei, însă, în loc să se concentreze asupra ei și a felului în care o poate cuceri, acesta a decis să se reîntoarcă în mlaștină. De ce a făcut asta? Deoarece a remarcat că această prințesă este o persoană înțeleaptă și va avea protecție împotriva otrăvii sale.

*** Ca și în poveste, viața ne scoate în cale tot felul de oameni. Cu unii vom trăi momente speciale, pozitive, în timp ce cu alții s-ar putea întâmpla să nu construim cele mai frumoase amintiri. Important este să ne păstrăm echilibrul, să învățăm din fiecare experiență ceva, să fim mereu curioși de oameni și lucruri și să încercăm să evoluăm.

Sursa:

http://drnancydavis.com/