Emoțiile reprezintă o parte foarte importantă a vieții noastre, ele afectează major acțiunile noastre chiar dacă nu întotdeauna suntem conștienți de prezența lor. Emoțiile nu ne forțează să răspundem într-un anumit fel ci ne fac, mai degrabă, să facem ceva care să aibă sens într-un anumit context. Abilitatea individului de a înțelege și balansa emoțiile se numește reglare emoțională sau control emoțional. Gross (2002) spunea că: ”una dintre cele mai mari provocări ale vieții noastre este capacitatea de a ne controla emoțiile”.
Pe de altă parte, Goleman (2001) consideră că emoția se referă la ”un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stări psihologice și biologice și la măsura în care suntem înclinați să acționăm”. Există sute de emoții de diverse feluri, cu variații diferite, schimbări și nuanțe, unele fiind mult mai subtile decât cuvintele pe care le-ar putea defini.
Mintea emoțională operează mult mai rapid decât cea rațională, de multe ori individul acționând fără a sta să cântărească ceea ce face. Acțiunile care izvorăsc din mintea emoțională poartă cu ele o senzație puternică și specială de certitudine, sunt produse bine direcționate și reprezintă o modalitate simplificată de abordare a lucrurilor care pot fi absolut năucitoare pentru mintea rațională.
Rapiditatea cu care emoțiile ne pot implica într-o acțiune înainte să conștientizăm că ele au apărut este absolut esențială pentru adaptabilitate, este opinia lui Paul Ekman. Ele ne mobilizează să reacționăm fără să pierdem vremea pentru a analiza cum să reacționăm sau dacă să reacționăm în cazul situațiilor grave. Folosind un sistem propriu, creat pentru a detecta emoțiile pornind de la schimbările subtile și până la expresia facială, Ekman a putut sesiza microemoțiile care apar pe chipul individului în mai puțin de jumătate de secundă.
De multe ori, majoritatea dintre noi neglijăm aspectul emoțional al inteligenței noastre, considerând că, inteligența academică este cea care primează în dobândirea performanței, fără a realiza faptul că există și o inteligență emoțională. În timp ce intelectul ne ajută să rezolvăm probleme, să facem calcule, să procesăm informații, inteligența emoțională ne permite să fim creativi și să ne folosim emoțiile pentru a ne rezolva problemele.
După Gross și Thompson (2007), există mai multe trăsături esențiale ale emoțiilor:
– ele reprezintă un răspuns multifațetat al individului, atunci când acesta se află într-o situație pe care o vede ca fiind relevantă pentru scopurile sale;
– emoțiile duc la schimbări ale expresivității individului, ale experienței subiective, ale comportamentului și schimbări fiziologice;
– ne fac nu doar să simțim ceva ci să simțim ca și cum am face ceva;
– sunt maleabile, în sensul că, nu este obligatoriu ca emoția să antreneze schimbări în organism ci se poate întrerupe oricând sau se poate modifica, ducând la un răspuns care este conform cu matricea socială în care emoția se revelează;
– cel mai adesea individul comunică emoțiile sale prin cuvinte, expresii faciale sau gesturi;
– înțelegerea emoțiilor se face prin conștientizarea procesului emoțional sau prin cunoașterea modului în care aceastea îl influențează.
Dinamica schimbărilor sociale contemporane solicită o bună capacitate de adaptare a individului la mediu care se poate realiza numai dacă înțelegem rolul extraordinar pe care îl are folosirea inteligentă a emoțiilor.