Altfel de poveste

Viața noastră este colorată. Sunt zile în care culorile calde conturează existența, altele în care tonurile de gri ne marchează. Oricum ar fi, viața, privită în totalitatea ei, este un amalgam de culori.

Citeam zilele trecute ”Legenda culorilor” și pentru că mi s-a părut interesantă și pentru că vă îndemn pe fiecare să vă bucurați de culorile vieții, am hotărât să vă povestesc astăzi despre acest lucru.

Legenda spune că, acum multă vreme, culorile lumii s-au certat deoarece fiecare se credea cea mai importantă, cea mai frumoasă, cea mai iubită de oameni.

Verdele susține că este, fără doar și poate, cea mai importantă culoare. Iarba, frunzele, copacii poartă culoarea sa. Deci, în mod evident, el este culoarea vieții și speranței.

Albastrul, culoarea cerului și mării, spunea că, fără el, nu ar exista apa care stă la baza vieții.

Galbenul se asociază cu soarele, cu luna și cu stelele; este o culoare caldă și luminoasă care binedispune pe oricine se uită la ea.

Portocaliul se consideră a fi culoarea alimentelor sănătoase. Morcovul, portocala, dovleacul, toate au vitamine. De asemenea, răsăritul și apusul nu ar mai fi la fel fără un pic de portocaliu.

De departe, în disputa culorilor, roșu a fost cel mai vocal. ”Eu sunt conducătorul întregii vieți. Sângele este roșu și înseamnă viață. Eu sunt culoarea pasiunii și a iubirii.”

Nici violetul nu s-a lăsat mai prejos. El spune că este culoarea regilor, deoarece ”oamenii puternici întotdeauna m-au ales pe mine deoarece eu sunt culoarea puterii și înțelepciunii.”

Cea mai timidă dintre culori s-a dovedit a fi indigoul care, cu vocea joasă, spuse: ”Cu greu mă observați, însă, deși sunt tăcut, fără mine nu ați fi nimic. Aveți nevoie de mine pentru echilibru, contrast și pentru liniștea interioară.”

După ce fiecare și-a argumentat poziția, cearta a continuat. La un moment dat, un fulger a apărut pe cer. Culorile s-au speriat atât de tare încât au simțit nevoia să se ia în brațe, pentru a se proteja.

Cearta s-a finalizat o dată cu intervenția ploii care le spuse: ” Voi, culorilor, sunteți atât de nesăbuite. Vă certați care este cea ai bună, fiecare încercând să fie deasupra celeilalte. Voi nu înțelegeți că fiecare dintre voi are un rol special. Luați-vă de mâini și urmați-mă!”

Culorile au ascultat întocmai ce le-a spus ploaia. S-au luat de mâini, în timp ce ploaia continuă să le vorbească: ”De acum înainte, când plouă, fiecare dintre voi se va întinde de-a lungul cerului într-un semicerc colorat. Curcubeul va fi un semn al păcii și al speranței.”

Fiecare dintre noi este special și cu siguranță fiecare moment al vieții noastre poate fi asociat unei culori. Viața e colorată așa că, trebuie să ne bucurăm de fiecare nuanță a ei.

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *