Sindromul Alice în Țara Minunilor (Alice in Wonderland Syndrome)

Sindromul Alice în Țara Minunilor este o situație neurologică prezentă la copii ce afectează mai ales percepția. Cele mai întâlnite simptome sunt: percepția modificată a obiectelor – unele par a fi mai mici decât sunt în realitate (micropsie), altele par cu mult mai mari (macropsie). Există, de asemenea, senzația deteriorată a trecerii timpului.

Episoadele simptomatice sunt de scurtă durată (adesea mai puțin de o oră) și pot să apară de câteva ori pe zi, cu mențiunea că simptomele pot fi imprevizibile.

Mai pe scurt spus, persoanele cu Sindrom Alice în Țara Minunilor experimentează o distorsiune a timpului, spațiului și a imaginii corporale. Ei trăiesc senzația modificării dimensiunii corpului și prezintă halucinații vizuale.

Istoric

 

Putem întâlni sindromul și sub denumirea de ”Sindrom Todd”, denumire de provine de la Dr. John Todd, un psihiatru britanic care a descris pentru prima dată afecțiunea în anul 1955.

John Todd (1914-1987) a fost un medic psihiatru britanic consultant la Spitalul High Royds din Menston, în West Yorkshire. În timpul activității sale el a descoperit că mulți dintre pacienții săi prezentau dureri severe de cap, iar acest lucru îi făcea să perceapă unele obiecte ca având dimensiuni nepotrivite. De asemenea, aceștia percepeau greșit trecerea timpului și dimensiunea propriului corp. Curios era că, deși prezentau migrene puternice, niciunul dintre acești pacienți nu prezenta tumoră cerebrală, vedere deteriorată sau vreo afecțiune psihică ce putea da simptome similare. Toți pacienții erau capabili să gândească lucid și aveau capacitatea de a distinge halucinațiile de realitate.

Sindromul Alice în Țara MinunilorLewis Carrol (autorul britanic al cărții Alice în Țara Minunilor) era un pacient cunoscut care prezenta simptome similare celor descrise mai sus. Astfel, Todd speculează faptul că acesta și-a folosit propriile experiențe ca sursă de inspirație pentru faimosul său roman apărut în anul 1865.

Jurnalul lui Lewis Carroll dezvăluie că în anul 1856 el a fost consultat de un celebru oftalmolog, William Bowman, în legătură cu migrenele pe care le experimenta în mod regulat.

John Todd a decis ca acest sindrom să se numească Alice în Țara Minunilor deoarece afecțiunea se aseamănă foarte tare cu evenimentele experimentate de Alice. Se pare că autorul romanului a suferit migrene severe cu halucinații în timpul cărora obiectele și oamenii apăreau mai mici decât erau în realitate.

Ce putem spune despre Sindromul Alice în Țara Minunilor?

 

În primul rând, din cele enunțate anterior, putem concluziona că acest sindrom este cel mai adesea asociat cu migrenele. Afectează vederea, auzul, percepția și imaginea propriului corp.

Sindromul Alice în Țara MinunilorSimptomul predominant și de cele mai multe ori tulburător este cel legat de modificarea imaginii corporale. Persoanele pot deveni confuze în ceea ce privește dimensiunea și forma anumitor părți ale corpului (sau chiar a întregului corp). Ei pot simți ca și cum corpul lor este similar celui al unui uriaș sau că devine din ce în ce mai mic. De cele mai multe ori capul și mâinile par disproporționate –  persoana percepe creșterea acestora mai degrabă decât diminuarea lor.

Sindromul Alice în Țara Minunilor implică distorsiuni perceptive ale dimensiunii sau formei obiectelor.

Pacienții cu anumite afecțiuni neurologice au prezentat halucinații vizuale similare celor care apar în cazul Sindromului Alice în Țara Minunilor. Acest tip de halucinații au fost denumite liliputan, ceea ce înseamnă că obicetele apar ca fiind mai mici sau mai mari decât sunt în realitate. Deci, poate să apară microscopia – afecțiune anormală care apare de obicei în contextul halucinației vizuale, iar persoanele văd obiectele mai mici decât sunt în realitate, sau macroscopia – situație în care individul vede totul ca fiind mai mare decât este în realitate.

Așa cum spuneam, individul pierde noțiunea de timp. Pentru el timpul pare să treacă foarte, foarte ușor sau extrem de repede.

Halucinațiile unor pacienți pot fi extrem de puternice – ei pot vizualiza lucruri care nu sunt acolo și pot avea o impresie greșită despre anumite situații sau evenimente de viață.

Similar percepției vizuale și percepția auditivă și tactilă vor fi deformate.

Datele legate de acest sindrom sunt încă destul de ambigue. Migrena tipică este o cauză importantă și o caracteristică a sindromului Alice în Țara Minunilor. Se presupune că epilepsia lobului temporal este un alt factor cauzal dar și că tumorile cerebrale pot să declanșeze temporar această afecțiune. De asemenea, declanșatorii documentați pentru un episod pot să includă (dar nu se limitează): stres, tumori cerebrale, infecție cu virusul Epstein-Barr sau unele medicamente.

Sindormul apare în special la copii. Nu există un tratament standard dovedit.

Diagnosticul poate fi uneori confundat cu intoxicația cu medicamente sau chiar cu psihoza.

În lucrarea lui, John Todd a descris un grup unic de simptome asociate cu migrena și epilepsia. Însă cazurile celor cu Sindrom Alice în Țara Minunilor au fost asociate cu diagnosticul de mononucleoză infecțioasă. Majoritatea pacienților prezintă un istoric familiar de migrene. Nu există nicio modalitate de a anticipa debutul. Există medici neurologi care au recomandat RMN pentru pacienții cu Sindrom Alice în Țara Minunilor în stadiu acut, deși după ce episodul a trecut activitatea creierului va reveni la normal,

Un medic specialist în neurologie a efectuat pentru prima dată o scanare RMN  a creierului unui pacient de 12 ani, în mijlocul unui episod. În raport medicul a notat că activitatea electrică a provocat un flux sanguin anormal în părțile creierului care controlează vederea, forma și dimensiunea.

Nu există metode de tratament dovedite pentru Sindromul Alice în Țara Minunilor, totuși sunt indicate modificările ritmului de viață (odihnă, dietă).

 

Michael Huang – dignosticat cu Sindrom Alice în Țara Minunilor

 

Michael Huang în vârstă de 17 ani spune că obiectele par a fi mici și îndepărtate sau mari și închise, iar corpul său devine din ce în ce mai mic. De asemenea spune că persoanele din jur par a nu fi mai mari ca degetul său arătăror. Uneori vede televizorul că se ridică sau piciorul său că se învârte. Vocile oamenilor se aud foarte tare și are senzația că leșină. De câte ori apar durerile de cap, ochii se roșesc, dar menționează că este conștient de schimbările acestea.

Sindromul Alice în Țara MinunilorOamenii, mașinile, clădirile, animalele, copacii arată mai mici/mai mari decât ar trebui să fie, iar distanțele sunt percepute incorect – de exemplu, un hol poate părea foarte lung. Timpul pare să treacă foarte încet, asemănător unei experiențe LSD.

Se presupune că vârsta de debut a afecțiunii este 6 ani, dar există persoane care pot experimenta acest sindrom din copilărie până la vârsta de 20 de ani. De asemenea, se presupune că ar fi ereditar deoarece în multe cazuri și părinții și copiii au prezentat simptome similare.

 

 

 

 

Sursa:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4302569/

https://en.wikipedia.org/wiki/Alice_in_Wonderland_syndrome

http://www.medicalbag.com/profile-in-rare-diseases/alice-in-wonderland-syndrome/article/472825/

 

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *