Empatia emoțională și cognitivă. Diferența dintre empatie, simpatie și compasiune.

Empatia poate fi definită ca fiind capacitatea individului de a se ”pune în papucii celuilalt”, de a înțelege emoțiile, sentimentele, ideile sau acțiunile sale. Termenul apare pentru prima dată la începutul secolului XX, ca echivalent al cuvântului german Einfühlung, fiind folosit cu referire în special (dar nu exclusiv) la experiențele estetice. Cel mai cunoscut exemplu fiind cel al unui actor care ”simte” personajul pe care îl interpretează.

Chiar dacă emoțiile nu se manifestă persoana empatică va reuși să le identifice cu ajutorul intuiției. Empatia poate fi descrisă ca recunoașterea emoțiilor altor persoane prin intuiție și este marcată de un sentiment de conectare cu cealaltă persoană.

Este știut că empatia favorizează comportamentul prosocial și poate duce la îmbunătățirea comunicării interpersonale, deoarece este mult mai ușor să comunici cu o persoană atât timp cât îi înțelegi starea.

Practic, o persoană empatică are capacitatea de a vedea lucrurile din perspectiva unei alte persoane, reușind astfel să înțeleagă. Cert este că va fi mai ușor să empatizezi cu cineva dacă te aflii (sau ai traversat la un moment dat) o situație similară. De exemplu, să presupunem că ești o persoană dependentă de cumpăraturi și deczi să te înscrii într-un program de terapie de grup care să te ajute să rezolvi această problemă. Cu siguranță celorlalți participanți le va fi ușor să înțeleagă ce simți deoarece și ei au experimentat lucruri similare.

Despre empatie…

empatiaSe presupune că empatia este o trăsătură evoluată deoarece permite oamenilor ”să ajungă” la alții, din punct de vedere emoțional și să înțeleagă situațiile cu care aceștia se confruntă.

Anumiți cercetători consideră că empatia se dezvoltă devreme în copilărie deoarece chiar și copiii mici reacționează la suferința altora. Se pare că, atunci când părinții le arată copiilor cum comportamentul lor i-a influențat pe ceilalți, îi face pe aceștia să devină mai empatici o dată cu trecerea timpului.

Cu siguranță cea mai bună cale de creștere a capacității empatice este practica socială.

O serie de studii au arătat că există animale care sunt capabile de reacții empatice. Această abilitate a lor poate fi percepută ca o strategie de supraviețuire, deoarece îi va permite animalului să anticipeze reacțiile și să își facă legături sociale ce pot să aibă efect de protecție într-un mediu instabil. Mai multe specii de maimuțe arată empatie. De asemenea, cimpanzeii sunt receptivi la emoțiile altora.

În cadrul experimentelor de laborator pe maimuțe, unele dintre acestea refuză luarea tratamentului dacă o altă maimuță va primi, de exemplu, un șoc dureros.

Rezultatele unor cercetări recente arată că unii oameni pot fi afectați mai mult ca alții de evenimentele negative din viața altor persoane. Potrivit unui studiu realizat în 2013, femeile foarte empatice care au văzut pe rețelele de socializare că un apropiat a fost rănit, spitalizat sau a suferit o pierdere, au avut un nivel de stres cu 5-14% mai mare comparativ cu al femeilor din grupul de control. De cealaltă parte, bărbații empatici care au văzut că un prieten sau membru al familiei a fost retrogradat sau acuzat de furt/crimă, au avut un nivel de stres cu 9-15% mai mare comparativ cu al altor bărbați.

Este indicat ca persoanele care au nivele crescute de empatie să stabilească anumite limite emoționale necesare prevenirii apariției unor efecte negative pentru că, așa cum știm, stresul poate afecta sănătatea mintală.

Empania este diferită de Simpatie

Există tendința multor persoane de a confunda empatia cu simpatia, însă acestea sunt dispoziții diferite. Empatia se referă, așa cum spuneam, la capacitatea noastră de a simți emoțiile unei persoane, în timp ce simpatia se referă la dorința noastră de a diminua suferința cuiva, de a încerca să găsim partea pozitivă a unei experiențe.

Empatia este diferită de Compasiune

empatiaCompasiunea este o trăsătură care îmbină cumva elemente ale empatiei și simpatiei. Da, oamenii empatici dau dovadă de compasiune însă poți să dai dovadă de compasiune și dacă nu ești o persoană empatică. De exemplu, poți face acte de caritate sau poți da dovadă de bunăvoință într-o anume situație fără să fii neapărat empatic.

Altruismul sau faptul că nu ești un om egoist indică prezența unui nivel ridicat de compasiune pentru ceilalți.

Empatia emoțională și empatia cognitivă

Empatia poate fi împărțită în două subtipuri: empatia emoțională (sau afectivă) și empatia cognitivă.

Empatia emoțională sau afectivă este abilitatea de răspunde cu o emoție adecvată la starea mentală a unei alte persoane.

Empatia cognitivă este abilitatea de a înțelege starea psihică a unei persoane, fără a o simți neapărat.

De asemenea, empatia emoțională poate fi împărțită în două categorii:

1. preocuparea empatică – apare atunci când o persoană simte compasiune față de o altă persoană, ca răspuns la suferința acesteia.

2. distresul personal – atunci când persoana experimentează sentimente de anxietate și disconfort ca răspuns la suferința unei alte persoane.

Există o serie de tulburări psihice care pot să afecteze capacitatea unei persoane de a experimenta empatia cognitivă sau emoțională. De exemplu, indivizii cu psihopatie sau cu tulburare narcisică de personalitate pot să fie empatici cognitiv dar au deficite majore în ceea ce privește empatia afectivă. La polul opus se află persoanele cu tulburare bipolară care au probleme în a experimenta empatia cognitivă. În schimb, persoanele cu schizofrenie sau cu tulburări de spectru autist nu vor fi empatice.

 

 

Sursa:

https://psychcentral.com/encyclopedia/empathy/

https://www.britannica.com/topic/empathy

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *